Cartea "Flux, psihologia fericirii" de Mihaly Csikszentmihalyi spune ca resimtim fericirea autentica atunci cand suntem in stare de flux. Fluxul, experienta optimala, este definit ca o activitate cu scopuri clare si provocatoare, pe masura aptitudinilor unei persoane, in care feedbackul e imediat, in care stii cand ti-ai indeplinit scopul. Aceasta perspectiva e destul de diferita de intelegerea comuna, consumerista, conform careia fericirea inseamna un consum de experiente...pasive - cumparaturi, un film, un masaj.

De ce o astfel de activitatea te face sa te simti fericit?

Pentru ca toate gandurile se concentreaza catre scopul respectiv, curg intr-acolo, eul e in flux, intr-o stare armonioasa de ordine psihica. De obicei, noi suntem in entropie - undeva in noi e o sursa de dezordine (griji, plictis, anxietate, dorinta de a impresiona). Cand esti in flux, nu mai esti constient de tine insuti, esti cu totul in activitatea respectiva; insa, paradoxal, tocmai uitand de tine te dezvolti.

Cartea e plina de exemple diverse ale unor astfel de experiente autotelice, experiente-scop in sine: alpinistii in timpul escaladei, doar ei, muntele, respiratia, miscarile corpului; un detinut din penitenciarul Lefortovo descris de Aleksandr Soljenitin, care pentru a-si pastra sanatatea psihica, facuse o harta a lumii pe podea si se imagina calatorind prin Asia, Europa, America, parcurgand cativa kilometri in fiecare zi; muzica, creatia literara; sexualitatea; munca, orice munca - apare exemplul unui sudor, Joe Kramer, care lucra intr-o fabrica de asamblare a vagoanelor de tren, refuzand promovarile, insa constant fericit ca poate repara orice utilaj de acolo.

Experienta optimala este insa doar jumatate din reteta fericirii: un studiu realizat de autor a aratat ca desi in general oamenii traiesc mai frecvent experiente optimale atunci cand muncesc, pe cand in timpul liber raporteaza deseori o stare de plictiseala sau insatisfactie, ei declara totusi ca nu sunt fericiti la munca. De ce?

Pentru ca le lipseste celalalt ingredient, si anume proiectul vietii - proiectul vietii da sens experientelor si te face sa cauti experiente optimale. De exemplu, daca proiectul vietii unei persoane este sa stranga 1 milion de euro pana la varsta de 35 de ani, persoana respectiva va cauta experiente optimale care o conduc catre scopul sau.

Cand nu ai un proiect al vietii, experientele de flux de la locul de munca (desi pozitive!) iti lasa gustul amar de: investesc atat de mult in proiectul altuia. Pentru sudorul Joe din povestea de mai sus, reparatiile erau proiectul lui, nu al patronului fabricii: de fiecare data cand repara un utilaj, isi amintea cum a reparat in copilarie un mixer pentru mama lui.

Deci sa cautam experiente optimale...si un proiect al vietii...in timpul pe care il petrecem de multe ori la televizor.